Să faci tot ce poți cu ceea ce ai, acolo unde te afli.

Poți spune că ai o oarecare educație alimentară respectuoasă față de corp și față de mediu, atunci când ai foarte puține ”resturi” sau deloc. Cu alte cuvinte, când înveți și când faci totul pentru a evita risipa.

Ani de zile mi-am dat ochii peste cap când femei înțelepte, cu 20-30 de ani mai mari decât mine, mă învățau să nu mai arunc codițele de la diverse plante pe care le foloseam în bucătărie. Doar după ce viața m-a smerit și m-a smuls din tiparele de gândire în care mă zbăteam, am apreciat înțelepciunea iubitoare a acestor femei conectate cu Natura.

S-au deschis granițele, am primit azi noapte OXIGEN VERDE din România. Slavă Ție, Doamne!

Mărarul, leușteanul și pătrunjelul îl ambalez în hârtie de copt bio și îl congelez, porționat.

Codițele le tai, le usuc (la soare sau la deshidrator), le macin ”faină” și le amestec cu puțină sare. Neiodată. Doar neiodată. Și le folosesc la supe, salate, fel de fel de mâncăruri. Primăvară deshidratez și adaug la cele de mai sus și frunzele de la usturoi verde și ceapă verde.

Deși sunt mai mult de 3 ingrediente, băieții au propus să-i spunem pulberii ”TRIO ROMÂNIA”. Și așa i-a rămas numele. Să nu uit! Cine mai crede încă în ”beneficiul” iodării OBLIGATORII din România (alt abuz, că tot se poartă în ultimele luni) găsește explicații (inclusiv medicale) în cartea mea Diversificarea, pur și simplu

Dacă nu doriți să faceți sare aromată, atunci puteți congela separat codițele tocate mărunt și le puneți la iarnă în Supă Clară, în hamburgeri de legume sau în ciorbițe! 🙂

Dacă mă întrebați de valoarea nutritivă care se pierde prin congelare, o să vă reamintesc că hrana e mai mult decât o sumă de cantități precise de nutrienți. Asta e o abordare reducționistă care ne creează iluzii mărețe și decepții pe măsură. Hrana e în primul rând informație. Și prin congelare păstrăm informația din momentul congelării. V-am zăpăcit? Atunci mai căutați, mai citiți, mai contemplați, mai experimentați. Asta dă frumusețe vieții: că ni se revelează.

Să rămânem în fața Vieții, precum copiii: curioși, fascinați și entuziasmați.

 

Articolul este scris de Cristela Georgescu si preluat de pe site-ul https://cristelageorgescu.ro/ cu acordul autoarei.